Dialogul social la M.A.I. se transformă în monolog.

Între timp a fost emis și un răspuns(VEZI RĂSPUNS) de către specialiștii Direcției Juridice din cadrul I.G.P.R. vis-a-vis de propunerile(VEZI PROPUNERI) formulate și susținute de organizația noastră sindicală cu ocazia întâlnirii de la minister.

Organizația noastră sindicală a subliniat importanța modificării actului legislativ în cauză care reglementează măsura conducerii la sediul poliției a persoanelor, astfel încât această măsură să fie atât eficientă pentru menținerea unui climat de ordine și siguranță publică, cât să și asigure respectarea unor drepturi ale persoanelor vizate de această măsură.

Pentru a demonstra anomalia care stă la baza întregului articol 36 din Legea 218/2002 cât și a proiectului promovat de I.G.P.R. atașăm mai jos textul integral:

Articolul 36(1) Polițistul este îndreptățit să conducă o persoană la sediul poliției, atunci când:
a) în condițiile art. 34 alin. (3), nu s-a putut stabili identitatea acesteia ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice;
b) din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanțelor ori a bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală;
c) prin acțiunile sale periclitează viața, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publică;
d) luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică.

(2) Polițistul are obligația de a raporta șefului său ierarhic despre conducerea persoanei la sediul poliției, în cel mai scurt timp posibil de la momentul sosirii la sediu.
(3) Persoana este condusă la cea mai apropiată unitate de poliție la care se poate realiza identificarea sa, verificarea situației de fapt și, după caz, luarea măsurilor legale.
(4) Verificarea situației de fapt și, după caz, luarea măsurilor legale față de persoana condusă la sediul poliției se realizează de îndată.
(5) Polițistul are obligația de a permite persoanei să părăsească, de îndată, sediul poliției după finalizarea activităților conform alin. (4) sau a măsurilor legale care se impun.
(6) Se interzice introducerea persoanei aflate în sediul poliției într-un centru de reținere și arestare preventivă.(7) Dacă în cadrul verificărilor se constată existența unor indicii cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, se procedează conform normelor de procedură penală. Dispozițiile alin. (5) și (6) nu se aplică în cazul în care s-a dispus reținerea ori arestarea preventivă.

Astfel că, având la îndemână experiența polițiștilor din segmentul stradal care acționează zilnic în baza acestui articol de lege, am propus un timp maxim de 12 ore, respectiv 24 de ore așa cum prevedea vechiul act normativ și care oferea premisele unei măsuri administrative aproape eficiente. Trebuie să se înțeleagă faptul că, referitor la motivele conducerii la sediul poliției precum ”creează motive verosimile pentru a bănui că pregătește o faptă ilegală sau prin acțiunile sale periclitează viața, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publică;”, propunerea de modificare a actului normativ va crea grave probleme operative, mai grave decât cele din prezent. Pentru a înțelege mai practic problematica vă propunem următorul exercițiu de imaginație, exercițiu neînțeles de specialiștii Direcției Juridice probabil din cauza lipsei experienței operative de stradă:

Dacă o persoană X este sub influența băuturilor alcoolice și se află pe o stradă unde a tulburat ordinea și liniștea publică, ea nu poate fi decât amendată, fapt care de multe ori s-a dovedit extrem de ineficient. Astfel că, persoana în cauză, deși intoxicată, violentă, agresivă este condusă la sediul poliției, acesteia trebuie să îi fie permisă părăsirea subunității odată cu încheierea procesului verbal de constatare a contravenției. Timpul de aproximativ 30 de minute nu permite ca persoană să se calmeze, nici să iasă în vreun fel de sub influența băuturilor alcoolice, motiv pentru care se vor crea premisele săvârșirii unei fapte ilegale, ceea ce s-a întâmplat de multe ore. Nu toate faptele sunt de natură penală astfel încât să se poată dispune o reținere de 24 de ore, deși multe circumstanțe contravenționale au înlesnit producerea unor evenimente grave de natură penală care ar fi putut fi prevenite printr-o măsură administrativă de tip custodie, realizată în scopul protejării ordinii publice, altor persoane cât și a persoanei aflată în custodie.

Din păcate, sub avalanșa de cuvinte pompoase și invocări ale unor convenții, dispoziții juridice ni s-a transmis că această modificare nu se poate realiza iar I.G.P.R. susține în continuare un timp de 8 ore, maxim 12 pe care o persoană îl poate petrece la sediul poliției. Urmează să ne întrebăm: în cazul unei persoane turbulente, agresive, agitate care nu a săvârșit o faptă penală, ci doar contravențională, care va fi ”măsura luată de îndată” în cel mai scurt timp, care îl va calma și face să regrete stare sa? O amendă contravențională? Desigur, nu. Mai ales în contextul în care în România neplata amenzilor este… nimic. Exact, nimic. În România cei care nu își plătesc amenzile sunt extrem de rar siliți și mai rar obligați să presteze muncă în folosul comunității. 

Deci prin urmare, agresiv, turbulent, agitat, posibil cu gânduri periculoase, un individ, poate fi dus la subunitatea de poliție, ținut maxim cât durează completarea amenzii de către polițist și apoi eliberat, pentru ca ulterior să aflăm că fie a tăiat cauciucurile unei autospeciale, fie a dat foc casei polițistului, fie a dat foc sediului de poliție, fie l-a așteptat pentru a-l agresa, fie a intrat peste el în sediu înarmat să îl înjunghie, fie ajuns acasă și-a agresat familia, fie a ajuns pe stradă unde a agresat alte persoane ori altele mai grave, dar astea sunt doar niște supoziții sindicale, de fapt ele nu au avut loc niciodată!

Tot în același răspuns, ni s-a transmis că modificările la O.M.A.I. 140/2016, Anexa 4 privind formarea profesională a polițiștilor aduse prin alte acte normative sunt ”suficiente”, deși am semnalat greva probleme atât legislative, cât și practice. Referitor la problema lipsei bazelor de pregătire și a instructorilor, ni s-a recomandat să mergem să ne pregătim și în afara celor din administrarea Poliției Române. Acum rămâne doar să ne întrebăm unde? Unde se poate face pregătire specializată? În mediul privat sau în spatele blocurilor? Ori rămâne să apelăm la clanurile interlope pentru sesiuni de pregătire, pentru că se știe că mulți dintre aceștia fie dețin, fie frecventează majoritatea sălilor de forță din țară. Atât poate Poliția Română, să își trimită polițiștii să se antreneze în afara Poliției, ne întrebăm dacă aceeași abordare au și colegii jandarmi. Mai mult ca sigur, nu!

 

Schimbarea suntem noi!

Echipa SIDEPOL

 

Atasamente