pe incompetență și urmărirea interesului propriu.

În perioada imediat următoare, domnia sa prefectul Lamberto GIANNINI – Șef al Poliției – Director General al Departamentului Siguranței Publice din cadrul Ministerului de Interne italian va avea purta o serie de discuții cu omologul român, domnul chestor de poliție Benone MATEI – Inspector General al Poliției Române. Principalele teme pe care partea italiană le propune spre a fi analizate și discutate sunt combaterea migrației ilegale, a criminalității informatice, a traficului de persoane, a terorismului precum și gestionarea ordinii publice-cu ocazia manifestațiilor și a evenimentelor majore.

În contextul în care în ultima perioadă, și nu numai, este vădită ”tragerea pe linie moartă” a activității de ordine publică din Poliția Română (VEZI COMUNICAT), aspect despre am și avertizat, ultimul punct ne-a atras atenția în mod deosebit. Dacă discuțiile pe această temă ar avea loc după principiile profesioniste și experiența vastă în materie a părții italiene, reprezentații Poliției Române ar avea numai de câștigat, întrucât sistemul polițienesc din Italia oferă credibilitate prin profesionalismul, nivelul de pregătire ridicat, forța de reacție și organizarea eficientă a structurilor sale.

Acest lucru este pus sub semnul întrebării însă, tocmai din cauza modului în care a fost abordată această temă de către Biroul Atașatului de Afaceri Interne din Italia. Specialiștii români pe afaceri interne, atașați ai Ambasadei României din Italia, s-au rezumat la evalua această propunere de discuție prin a pune semnul egal între Oficiul de Ordine și Siguranță Publică din cadrul Secretariatul Departamentului Siguranței Publice din D.S.P. al M.I. italian și Jandarmeria Română. Fapt total eronat întrucât acest oficiu este organizat în cadrul Departamentului de Siguranță Publică condus de șeful Poliției, iar adevărata structură omoloagă a Jandarmeriei Române, Arma Carabinierilor, este în subordinea Ministerului Apărării din Italia.

Trebuie precizat totuși că acest oficiu planifică și coordonează activitatea tuturor forțelor de poliție din Italia (Poliție, Carabinieri, Garda Financiară etc.) cu ocazia manifestărilor și a evenimentelor majore, ceea ce indică că este mai degrabă corespondentul Direcției Generale Management Operațional din M.A.I. și în niciun caz al Jandarmeriei Române. Considerăm de asemenea că reprezentanții Poliției de Stat italiene cunosc foarte bine modul de organizare al M.A.I., respectiv al I.G.P.R. și dacă ar fi dorit discuții cu Inspectoratul General al Jandarmeriei Române ar fi menționat acest aspect în scrisoarea de intenție. 

Evaluarea ulterioară a temei propuse, realizată de către BAAI-IT, a fost realizată în așa manieră încât nu a vizat potențiale solicitări de schimburi de idei și experiențe între părți și nici nu a specificat nicăieri faptul că Poliția Italiană este un ”actor activ” și principal în domeniul asigurării și restabilirii ordinii și liniștii publice cu ocazia manifestărilor și a evenimentelor majore din Republica Italiană. 

Acest mod de organizare fiind desigur în contrast cu cel românesc, care prin Legea 218/2002 și a Strategiei naționale de ordine și siguranță publică 2015-2020 plasează Poliția Română pe marginea domeniului de ordine publică, fiindu-i oferită doar o ”bucata” de activitate, aceea a menținerii O.P. 

Problema asta e deja în fază ”metastazică”, iar văzând modul în care specialiștii din minister tratează această ”tumoră”, ne întrebăm cum a vrut ministrul Marcel VELA să reformeze ministerul pe baza unor modele europene de succes, printre care și cel italian, dacă cei din subordinea sa nu au fost în stare să înțeleagă următorul fapt:
Poliția Română este SINGURA forță națională de poliție din Europa care nu are atribuții pe toate cele 3 linii de activitate și acțiune din domeniul ordine și siguranță publică. Practic I.G.P.R. prin desființarea B.A.O.L.P. și adoptarea Legii 218/2002 a fost ”dezactivată” și i-au fost retrase definitiv competențele privind asigurarea și restabilirea ordinii publice, măsuri care azi se traduc prin scăderea radicală a capacității operative și de răspuns a Poliției Române.

Sperăm ca măcar conducerea Poliției Române și reprezentanții D.O.P. să fie receptivi la aceste probleme semnalate și să trateze în mod profesionist această temă propusă de Poliția italiană, tocmai pentru a ajunge la o concluzie finală: e nevoie de reformă și reorganizare a instituției poliției după model european, iar faptul că ni se poate pune la dispoziție experiența Poliției italiene în baza acestor discuții bilaterale, e de bun augur!

Ne exprimăm încrederea că domnul chestor de poliție Matei BENONE poate fi cel care pune prima cărămidă în realizarea acestui obiectiv crucial pentru salvarea și reformarea Poliției.

Aspecte de interes pentru Poliția Română ce pot fi dezbătute cu ocazia acestei întrevederi cu partea italiană și care pot constitui un real punct de plecare pentru un proiect de reformă:

1. Sistemul polițienesc trebuie schimbat. Organizarea sistemului polițienesc din Italia, care deși se asemănă cu cel românesc prin existența și funcționarea a cel puțin două forțe de poliție, are un caracter aparte la fel ca cel Francez, Spaniol și Portughez. Acest sistem dual este unul tradițional și plasează toate forțele de poliție de la nivel național pe aceeași treaptă a capacității operative și de răspuns, prin faptul că atât Poliția, cât și Carabinierii și Garda Financiară sunt actori activi în domeniul O.S.P.: menținere, asigurare și restabilire. Cel românesc este clădit în mod greșit, iar ”roadele” le culegem la 20 de ani de la adoptarea lui, roade care se caracterizează prin ineficiență, deprofesionalizare, capacitate de intervenție scăzută, pregătire deficitară, dotare precară etc. Un singur lucru avem de învățat de aici și anume că Poliție Română trebuie să devină un actor activ și în domeniul asigurării și restabilirii ordinii publice, fapt ce va ”aduce la pachet” și o mai bună capacitate de răspuns și intervenție.

2. Reînființarea structurilor mobile de poliție. La fel ca și la punctul anterior, România iar face ”show” iar Poliția Română este singura structură de poliție din Europa care nu deține nici măcar o singură structură mobilă de poliție (care să acționeze în domeniul O.P., a nu se face confuzie cu SIIAS sau SAS). Poliția Italiană deține un număr impresionant de 15 departamente mobile de poliție care intervin rapid și punctual cu ocazia unor manifestări violente, pentru a patrula în zone rău famate și pentru a sprijini populația în caz de dezastre sau calamități. De aceea reînființarea B.A.O.L.P. (VEZI COMUNICAT) sau a unei structuri similare nu mai trebuie văzută ca un moft sau un act nostalgic, ci ca o formă normală de aliniere la standardele europene în materie de poliție și un răspuns adecvat la noile provocări instituționale.

Așa cum de multe ori ni s-a răspuns că fie există Jandarmeria Română, fie există BSIJ sau grupările mobile de jandarmi, ținem să precizăm că nici în Italia, nici în Franța, nici în Spania ori Portugalia, existența Brigăzilor Mobile de Carabinieri, a grupărilor mobile de Jandarmi, a Gărzii Civile sau Naționale, nu înlocuiesc Departamentele Mobile ale Poliției, Companiile Republicane de Siguranță(Pol. Fr.) sau Unitățile de Intervenție mobile. Aceste structuri, deși au competențe aproape egale, nu se înlocuiesc și nu se substituie, ci se diferențiază prin competența teritorială. 

3. Independență instituțională operativă. Ultimul, dar nu cel din urmă ca și importanță subiect, este cel al dependenței inter-instituționale dintre Poliția Română și Jandarmeria Română. La aproape 20 de ani de la organizarea unei Poliții demilitarizate, nici până azi Poliția Română, în ansamblul ei, nu și-a găsit ”puterea” de-ași executa în mod independent misiunile. Gradul de dependență față de resursa umană și logistică a Jandarmeriei, este de-a dreptul copleșitoare. Asta în comparație cu orice altă poliție europeană, mai ales cele care sunt parte a unui sistem dual precum Italia, Franța, Spania și Portugalia.

Precizăm că polițiile acestor state au capacitățile de-ași executa în mod independent misiunile și atribuțiile conferite prin lege, excepții făcând misiunile de amploare de la nivel național. Poliția Română, din cauza deficitului dezastruos de personal, unei organizări total ineficiente, logisticii precare și insuficiente, trebuie să apeleze zilnic la efectivele de jandarmi pentru a realiza simpla activitate de patrulare.

E normal? E firesc? Clar nu, iar acest obstacol ar putea fi înlăturat doar prin… REFORMĂ! Avem modele, avem experiența unor țări europene cu un parcurs de succes pe acest drum al reorganizării, trebuie doar să se vrea!

Vrea Poliția Română o reformă după modelul Poliției Italiene sau al unei alte poliții europene?

Schimbarea suntem noi!

Echipa SIDEPOL