Legea pensiilor militare în vizorul lui Bolojan!
Azi 18.02.2026, Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice si Administrației a publicat în transparență decizională proiectul de Ordonanță de Urgență privind măsuri în administrație, în varianta agreată de coaliție.Deși documentul este prezentat ca un demers pentru eficientizarea administrației și reducerea cheltuielilor publice, impactul indirect asupra familiei ocupaționale „Apărare, ordine publică și siguranță națională” riscă să fie profund și contrar obiectivelor declarate.
Proiectul prevede exceptarea familiei ocupaționale „apărare, ordine publică și siguranță națională”de la reducerea cu reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal, însă la pachet, prin corelare, cu reforma sistemului pensiilor militare de stat și prin creșterea etapizată a vârstei standard de pensionare. Chiar dacă sunt prevăzute măsuri tranzitorii și se menționează protejarea celor care îndeplinesc deja condițiile legale de pensionare, semnalul transmis către personal este unul de incertitudine și potențială restrângere a drepturilor viitoare.
Deși vârsta standard de pensionare a fost deja stabilită prin lege și crescută gradual, guvernul, contrar oricărei norme legale de bun-simț și predictibilitate, intenționează să modifice din nou această lege.
Aceasta intenție nu doar că bulversează planificarea carierei și a pensionării personalului din poliție și structuri de ordine publică, dar subminează stabilitatea sistemului și încalcă principiul legalității și al transparenței legislative.
În același timp, trebuie subliniat ferm că statutul personalului din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională nu poate fi modificat substanțial prin ordonanțe de urgență atunci când sunt afectate elemente esențiale ale regimului juridic al acestor instituții fundamentale ale statului. Drepturile și obligațiile polițiștilor, militarilor și celorlalte categorii profesionale din acest domeniu sunt stabilite prin legi speciale – de regulă legi organice – iar modificarea lor structurală ține de competența Parlamentului, nu de mecanisme accelerate de delegare legislativă.
Orice intervenție care vizează drepturile salariale, normele de hrană, regimul incompatibilităților, statutul disciplinar sau condițiile de pensionare depășește sfera unor simple ajustări administrative și intră în zona reglementării legislative propriu-zise. În lipsa unei situații extraordinare reale și temeinic justificate, diminuarea sau reconfigurarea acestor drepturi prin ordonanță de urgență riscă nu doar să genereze instabilitate instituțională, ci și să creeze un precedent periculos pentru statutul profesional al personalului din structurile de apărare și ordine publică.
Mai mult, se pare că guvernul se preface că uită faptul că la data de 19.10.2023, Parlamentul României a emis Legea nr. 282/2023, de modificare si completare a Legii nr. 223/2015, prin care vârsta standard de pensionare a angajaților din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională a fost crescută gradual de la 60 la 65 de ani până în 2035, astfel:
| Anul pensionării | Vârsta standard la data pensionării- ani – | Vechime minimă efectivă necesară pentru deschiderea dreptului de pensie pentru limită de vârstă |
| 2030 | 60 | 25 |
| 2031 | 61 | 25 |
| 2032 | 62 | 25 |
| 2033 | 63 | 25 |
| 2034 | 64 | 25 |
| 2035 | 65 | 25 |
Experiența ultimilor ani arată clar că astfel de anunțuri generează, aproape inevitabil, pensionări accelerate. Polițiștii care îndeplinesc condițiile legale preferă să iasă din sistem înainte ca eventualele modificări să le afecteze statutul profesional sau drepturile de pensie. În acest context, există riscul real al unui nou val de plecări masive din sistem.
Consecințele unui asemenea fenomen pot fi extrem de grave cum ar fi accentuarea deficitului cronic de personal din structurile operative, pierderea accelerată a experienței profesionale acumulate, imposibilitatea compensării rapide prin recrutare și formare, creșterea presiunii operaționale asupra polițiștilor rămași în activitate și afectarea directă a capacității statului de a asigura siguranța cetățenilor.
În locul unei eficientizări reale, statul riscă să suporte costuri suplimentare generate de recrutări de urgență, pregătire profesională accelerată, scăderea calității actului profesional și vulnerabilizarea sistemului de ordine publică. Astfel de dezechilibre pot deveni dificil, dacă nu chiar imposibil, de corectat pe termen mediu.
Considerăm că stabilitatea resursei umane din domeniul apărării și ordinii publice reprezintă o chestiune de securitate națională. Orice reformă administrativă trebuie să includă politici reale de retenție a personalului, predictibilitate legislativă și garanții ferme privind statutul profesional al polițiștilor.
Organizația noastră va formula observații oficiale în cadrul procedurii de transparență decizională și solicită un dialog instituțional autentic pentru evitarea unor decizii care pot genera dezechilibre majore și greu reversibile în ministerele din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale.
PS. Declarația anterioară a liderului UDMR și viceprim-ministrului Kelemen Hunor din data de marți, 17 februarie 2026, privind posibila sistare a normei de hrană s-a dovedit a fi o simplă fumigenă, menită să deturneze atenția opiniei publice de la adevărata agendă a Guvernului. În realitate, discuțiile vizau modificarea Legii pensiilor de serviciu pentru familia ocupațională apărare, ordine publică și securitate națională, măsuri cu impact mult mai profund asupra categoriilor vizate.
Orice modificare a legii pensiilor va determina din partea organizației noastre, declanșarea unor acțiuni ferme de blocare a activității și organizarea unor proteste ample, la nivel național!
Schimbarea suntem noi!



Declaratia D230