Întâlnire de lucru la I.G.P.R. cu noul inspector general

Noul inspector general al Poliției Române și-a început alocuțiunea, prin a sublinia importanța dialogului social și a colaborării dintre factorii decidenți ai I.G.P.R. și sindicate. Acesta a punctat o serie de probleme pe care chiar domnia sa le-a identificat de la preluarea comenzii, punctând că este nevoie de o serie de schimbări, unele dintre acestea urmând a fi luate urgent. Pe această cale, acesta a propus organizarea unor întâlniri periodice în cadrul grupului de lucru constituit și stabilirea unei agende centralizate a problemelor și soluțiilor identificare, structurate pe nivel de importanță și prioritate. Cele mai importante puncte discutate au fost:

-fidelizarea polițiștilor activi, dorindu-se păstrarea lor în sistem

-problema selecției polițiștilor și calității resursei umane recrutate

-deficitul de personal existent care suprasolicită și epuizează polițiștii din activitate

-reorganizarea poliției rurale

-programul de ”permanență” și găsirea unor soluții în această direcție

-reforma M.A.I.

-reorganizarea Poliției Române

-transferul a 5000-10.000 de jandarmi către Poliția Română

-adoptarea unor reguli stricte și a unui cadru disciplinar autoritar, dar și transparent și corect, urmând a fi eliminate sancțiunile și cercetările arbitrare ori abuzive.

-noua uniforma polițiștilor care urmează a fi prezentată și, sperăm noi, a fi adoptată

-pregătirea polițiștilor, identificându-se multiple modele de urmat, urmând ca la următoarele ședințe să fie dezvoltat acest subiect în vederea găsirii unor soluții viabile

-plus alte subiecte care vor fi dezvoltate și discutate pe larg la următoarea ședință 

În cadrul discuțiilor, purtate mai bine de 2 ore, reprezentații organizației noastre sindicale au reliefat o serie de probleme identificate de-alungul timpului, cu care se confruntă atât sistemul, cât și polițiștii, cât și numeroase propuneri și soluții pe care le atașăm mai jos:

  1. REORGANIZAREA POLIȚIEI ROMÂNE

Astăzi, mai mult decât niciodată, pe fondul unui imens deficit de personal și a unei deprofesionalizări fără precedent a celor care întregesc rândurile acestei arme, este evidențiată nevoia unei reorganizări structurale, conceptuale, de formă și fond. Realizarea unei diagnoze obiective cu privire la capacitățile și nevoile acestei arme, astfel încât să fie capabilă să redevină instituția de forță a M.A.I. și care să răspundă cerințelor actuale.

În lumina ultimelor evenimente, se impune luarea tuturor demersurilor pentru a fi reașezate structurile componente ale Poliției Române, bineînțeles, după modele consacrate din Uniunea Europeană.

Îndreptarea priorităților către structurile de stradă, operative, care au nevoie de o atenție deosebită, ținând cont că au fost neglijate prea mult timp.

 

  1. REORGANIZAREA POLIȚIEI URBANE

De-alungul timpului s-a remarcat, de către polițiștii din cadrul structurilor urbane de poliție, nevoia unei reorganizări a acestor subunități. În prezent este arhicunoscut faptul că deficitul de persona la afectat și afectează grav activitatea polițiilor municipale, orășenești sau stațiuni, care cu greu fac față provocărilor zilnice generate de o situație operativă tot mai complexă și intensă. Secțiile urbane de poliție, în prezent, dovedesc o imensă ineficiență în domeniul ordinii publice. Dacă ideea de a diviza la nivel de municipii, structurile de poliție de proximitate este una cât se poate de bună, pentru a atinge un deziderat important în activitatea de poliție de proximitate, pentru compartimentele de siguranță reprezintă un mare eșec. În continuarea avem secții urbane de poliție, a căror compartimente sau formațiuni de ordine publică de-abia fac față, iar celebrele cazuri cu orașe cu o singură patrulă de ordine publică pe tură, au devenit de notorietate.

 

De aceea, propunem comasarea, acolo unde este posibil, a structurilor de patrulare și intervenție pentru a crește în mod considerabil numărul de efective disponibil la nivel de UAT-uri. Credem astfel că, structurile de patrulare și intervenție vor fi degrevate de activitățile ”hibrid”(un mix între proximitate, i.c., deservire și alte activități care nu au nicio legătură cu ordinea publică propriu-zisă, care sunt astăzi executate de acești oameni și așa puțini și supra solicitați. O cauză a deprofesionalizării de astfel.) și că vor putea fi coordonate eficient și operativ. Va exista o acțiune unitară, o pregătire uniformă și se vor crea premisele unor structuri de ordine publică așa cum vedem în Uniunea Europeană.

În completare, structurile de proximitate pot fi suplimentate cu câteva funcții rezultate în urma comasării structurilor de patrulare, pentru a se putea dezvolta un sistem eficient de patrulare de sector/zonă specific poliției de proximitate, iar structurilor de ordine publică revenindu-le rolul de a interveni la cazuri punctuale de o.p. sau mai complexe din punct de vedere tot al ordinii publice.

 

  1. STRUCTURI MOBILE DE INTERVENȚIE DE ORDINE PUBLICĂ

Crearea, într-o primă fază, de structuri mobile de intervenție de ordine publică în cadrul I.G.P.R. localizare la nivelul unor IPJ-uri, care să aibă ca obiectiv întărirea capacității de răspuns și intervenție în domeniul ordinii publice, domeniu gestionat inclusiv de arma Poliție.

Facem mențiunea că, în prezent, între echipajele de patrulare (fără echipament, pregătire, organizare specifică și specializată) și structurile de acțiuni speciale, există o discrepanță care dă naștere unor aspecte negative precum: grevarea structurilor S.A.S. și abaterea de la rolul conceptual de acțiuni speciale, executând misiuni de sprijin operativ în domeniul O.P. (fapt singular și unic în U.E. unde structurile de ordine publică specializate în intervenție sunt separate de cele de acțiuni și intervenții speciale) și incapacitatea patrulelor de ordine publică de a gestiona anumite situații, cum ar fi cele unde sunt implicate grupuri numeroase de persoane, tulburări grave ale ordinii și liniștii.  

Apelare la structurile de jandarmi generând o altă situație unicat la nivel european, și anume, dependența interinstituțională, fiind afectată grav capacitatea I.G.P.R. de a răspunde în timp util și cu forțe proprii la situații limită, aspect care reprezintă o vulnerabilitate a capacității de reacție a Poliției Române.

 

De aceea, solicităm sprijinul IGPR/DOP în vederea începerii demersului de a iniția faza I (pilot), de creare și punere în aplicare a concepției de organizare, funcționare și acțiune a structurilor mobile de intervenție de ordine publică, prin crearea într-o primă etapă a acestui program pilot, a unor patrule auto speciale de intervenție la nivelul unui județ.

*organizația noastră lucrează în prezent la o astfel de concepție

 

  1. PERSONALUL DE SERVICIU DIN CADRUL SECȚIILOR URBANE

În prezent există mai multe situații unde personalul de serviciu al secțiilor urbane de poliție din țară sunt suprasolicitate și îndeplinesc mai multe sarcini decât este fizic și legal posibil, din cauza deficitului de personal și a proastei organizări a acestei linii de muncă.

Secțiile de poliție urbane subordonate IPJ-urilor au un Compartiment denumit Personal de Serviciu, in prezent este cu un singur lucrător de politie pe schimb de 12 sau 24 ore care desfășoară foarte multe activități, fiind practic multifuncțional, neexistând diviziunea muncii, fără pauză de masă,  fără vreun coleg care sa-i țină locul,  fără program de pregătire sportivă conform Ord MAI 154/2004.

    Singurul lucrător de politie pe schimb din Compartimentul Personal de Serviciu al unei secții de poliție urbane face treaba lucrătorilor a cel puțin 3 compartimente din Secțiile de poliție subordonate DGPMB,  adică Comp. Control/acces și pază instituțională,  Comp. Dispecerat, Comp./Birou de relații cu publicul, etc. având urm. atribuții:

 

– control acces persoane si paza subunității,

 

– toate activitățile de dispecerat adică primire sesizări prin SNUAU 112, pe secție, prin alte dispecerate, etc. si transmiterea semnalărilor patrulelor din dispozitiv, raportarea ierarhică a evenimentelor, constituirea grupei operative,  întocmirea de fise de incident/buletine de eveniment după preluarea tuturor datelor de la lucrătorii de la fața locului in cazul infracțiunilor sesizate si a altor evenimente,  gestionarea tuturor evenimentelor in desfășurare din raza de competență a subunității, efectuarea de verificări în bazele de date, colaborarea cu alte instituții spitale, ISU, serv. ambulanță, etc., implementări/actualizări in aplicația SNRI, periodic situații pentru alte compartimente,  etc.

 

– activitatea de primire cetățeni cu reclamații, plângeri,  petiții,  diverse, consiliere cetățeni, etc., activități de secretariat prin gestionarea faxului, atribuire de nr. de înregistrare deși s a abrogat Ord MAI 190/2004 prin apariția ord MAI 33/2020,

 

– gestionarea armamentului si a muniției aferente;

 

– gestionarea body cam urilor, a cheilor auto, incintelor;

 

    MAI prin Corpul de control a încunoștințat IGPR despre situații in care la unități teritoriale nu se respectau prevederi legale privind atribuțiile din fișa postului in cazul lucrătorilor din Comp. Personal de Serviciu al secțiilor urbane, dar recomandările nu s-au aplicat in teritoriu si situația, deși reclamată, persistă.

 

Solicităm regândirea acestui mecanism astfel încât, asemeni structurilor urbane de poliție ale unităților teritoriale, să existe personal suficient să asigure atât control acces în subunități, cât și activitatea de dispecerat, relații cu cetățenii, etc. Fie prin mutarea unor atribuții în cadrul unui compartiment centralizat la nivel municipal, fie prin acoperirea cu personal prin încadrarea de funcții ajutor ofițer de serviciu.

  1. REORGANIZAREA POLIȚIEI RURALE

Parcursul organizării, reorganizării și funcționării poliției rurale, de-a lungul timpului, a reprezentat o epopee fără un final demn de urmat. Înființarea, desființarea secțiilor rurale sau a posturilor, în numele eficienței și al unei mai bune gestionări, nu și-au atins niciodată scopul. În continuarea există grave deficiențe, începând de la deficitul de personal de la ambele tipuri de subunități rurale și până la timpii exagerat de mari pentru intervenții, precum și capacitatea de intervenție scăzută.

 

Astfel, propunem reorganizarea poliției rurale după ample analize și discuții, plecând de la un model despre care credem a fi cel mai optim. Un model bazat pe crearea unui aparat al secției rurale împărțit pe specializările: patrulare și intervenție, criminalitate judiciară și posturile de poliție arondate care vor exercita funcțiile de poliție de proximitate, similar secțiilor urbane de politie, iar șeful subunității de politie -post politie- reintrodus în comunitate, pentru cunoașterea populației si o mai eficientă operativitate, colaborând astfel eficient cu nucleul secției rurale, care va oferi sprijin de specialitate, după caz.

 

 

 

  1. ADOPTAREA UNEI NOI CONCEPȚII DE ORDINE PUBLICĂ

Concepția unitară de organizare și funcționare a structurilor de ordine publică nr. 123/2012 deși este depășită de provocările instituționale, iar în anul 2019 s-a pus problema modificării ei cu ocazia unei tentative de ”rebranduire” și reformare a structurilor de ordine publică, acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.

Fie că vorbim de structurile de patrulare și intervenție care sunt efectiv depășite din toate punctele de vedere, de la dotare, pregătire, mod de acțiune și până la organizarea lor, fie că vorbim de structurile de proximitate care sunt ”îngropate” de dosarele penale în lucru, fie că vorbim de secțiile rurale care nici până azi nu au putu fi organizate eficient sau fie că vorbim de posturile de poliție comunale care înregistrează un deficit enorm de personal ajungând să fie chiar și închise, toate acestea sunt semnale că cea mai importantă structură a Poliției Române a intrat în colaps.

 

Organizația noastră sindicală propune, în contextul unei reforme a M.A.I., adoptarea unei concepții moderne de organizare a acestor structuri de ordine publică, care să aibă la bază și modele europene. De asemenea, este la fel de important, ca la schimbările care se vor face în această direcție să participe și polițiștii executanți, tot ei fiind și aceia care sunt cei mai expuși în prezent din cauza disfuncționalităților existente.

 

 

  1. PREGĂTIREA POLIȚIȘTILOR

Crearea unui mecanism viabil de pregătire inițială și continuă, a personalului polițienesc, după modele europene avute la dispoziție. Analizarea și crearea unor grupuri de lucru în vederea punerii bazelor dezvoltării unui program pilot complet de pregătire pentru polițiști.

 

 

 

  1. LOGISTICĂ ȘI COMUNICAȚII
  2. ASIGURĂRI CASCO

Este o problemă veșnic amânată de structurile de resort. Există foarte multe plângeri din partea colegilor, în ceea ce privește teama de a conduce autospecialele de serviciu, deoarece acestea nu sunt asigurate corespunzător, raportat la modalitatea de utilizare și riscurilor intervențiilor pe care polițiștii le asigură. Nu de puține ori am fost sesizați de colegi care au fost puși să plătească aceste autospeciale, lucru care nu este normal atât timp cât serviciul de utilizare al acestora se face in interes instituțional și personalul este avizat de unitate să conducă aceste mașini.

 

Susținem încheierea unor polițe de asigurare tip CASCO sau asigurări forfetare, care să ofere siguranța necesară desfășurării serviciului în condiții optime, fără a exista ezitări în desfășurarea si îndeplinirea cu succes a atribuțiilor de serviciu.

 

  1. TABLETE CONECTATE LA BAZELE DE DATE, PENTRU AUTOSPECIALELE DE SERVICIU

Deși suntem în era tehnologiei, ancorați tot mai mult în ceea ce înseamnă aplicații și informatică, nu putem asigura un mediu propice, eficient de lucru pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu pentru colegii care își desfășoară activitatea în operativ.

De fiecare dată trebuie să existe o relaționare cu dispeceratele pentru verificare auto și/sau persoane, încărcând astfel și mai mult colegii din centrele operaționale.

 

Vă rugăm să aveți în vedere achiziția de dispozitive electronice cu trafic de date, care să aibă instalate aplicațiile necesare desfășurării serviciului colegilor din operativ, fiind necesar să fie actualizate cu softuri care să le permită accesul la toate bazele de date, precum și realizarea unor alte activități conexe(implementări, realizare de documente polițienești în format electronic, scanarea documentelor, întocmire procese-verbale etc.)

 

B1.  SISTEME TETRA DE COMUNICAȚII TETRA PENTRU AUTOSPECIALELE POLIȚIEI ROMÂNE

Deși în cazul noilor autospeciale achiziționate pentru Jandarmeria Română s-au dispus măsuri tehnice de instalare a echipamentelor de comunicații TETRA Motorola MTM-800, în cazul Poliției Române acest lucru nu se întâmplă la nivelul majorității unităților din țară. Acest fapt generează unele disfuncționalități în procesul de comunicare dintre echipajele din teren, aspect ce se răsfrânge asupra eficienței operative.

 

Vă rugăm să aveți în vedere dispunerea către unitățile de poliție din țară să ia măsuri pentru instalarea acestor sisteme de comunicații pe autospecialele destinate activităților operative, iar acolo unde nu există suficiente stații, să fie achiziționate prin acordul cadru încheiat anul trecut de M.A.I.

 

 

 

  1. ACHIZITIE AUTOSPECIALE TIP VAN

Odată cu schimbarea și înnoirea parcului auto al M.A.I., au început să dispară și ultimele autospeciale tip VAN, pe care Poliția Română le mai avea prin garaje. Noile dotări nu corespund în totalitate nevoilor colegilor care își desfășoară activitatea pe segmentul de ordine și siguranță publică, în cazul unor grupuri mai mari de 2 persoane neexistând posibilitatea transportului la bază sau alte locații.

Este imperios necesar să aveți în vedere, cu proxima achiziție, dotarea structurilor din Poliția Română cu autospeciale tip VAN, acest lucru fiind cunoscut si de către cei aflați la conducerea I.G.P.R.

*Modelul cel mai potrivit pentru astfel de VAN-uri, este cel polonez, propus de organizația noastră sindicală printr-un memoriu către Direcția Logistică în urmă cu aproape un an.

 

D1. ACHIZIȚII DE MIJLOACE DE INTERVEȚIE ȘI PROTECȚIE CONFORME CU SPECIFICUL MISIUNILOR

În cadrul segmentului de ordine publică din cadrul I.G.P.R. au fost sesizate anumite probleme legate de noile dotări și de lipsa altora. În speță e vorba de cele 8000 de căști de protecție, a căror model a fost reclamat ca fiind de proastă calitate și care nu oferă garanția siguranței în momentul purtării, fiind un model care se găsește exclusiv în dotarea Poliției Române la nivel european. Acest fapt fiind în contrast cu căștile achiziționate pentru jandarmi, a căror material este net superior și care oferă protecție pentru toată suprafața capului. Bastoanele cu electroșoc sunt prea puțin folosite la nivel european iar cele intrate recent în dotarea polițiștilor s-au defectat sau au fost defecte din fabrică. Lipsa scuturilor implica deficiențe în realizarea unor misiuni de ordine publică, deși nu au fost puține cazurile când a fost nevoie de acest element de protecție. Cele 400 de sisteme de blocare auto sunt foarte bune, dar prea puține.

 

Licitațiile inițiate de I.G.P.R. care prevăd achiziția de căști să cuprindă aceleași specificații tehnice ca cele de la I.G.J.R.. Vorbim de aceleași riscuri atunci când vine vorba de misiuni care impun purtarea acestor echipamente de protecție. Achiziția de tasere în locul unor bastoane cu electroșoc, a mai multor sisteme de blocare auto și în final, foarte important, achiziția de scuturi de ordine publică pentru efectivele angrenate ocazional în misiuni care impun folosirea acestor materiale.

SOLICITĂNM ACHIZȚIA DE CĂȘTI DE PROTECȚIE CA CELE PENTRU JANDARMI, SCUTURI DE PROTECȚIE, TASERE ETC.

*CAZUL DE LA HUȘI UNDE POLIȚIȘTII NU AU PUTUT INTERVENI PENTRU A IMOBILIZA ACEL AGRESOV ÎNARMAT CU TOPOARE.

 

D2. PROIECTUL UNIFORMEI

Accelerarea procesului de adoptare a proiectului de modificare a H.G. 1061/2002 și realizarea unor modificări înaintea adoptării în vederea creării unei uniformei cât mai potrivite și mai sigure. Se impune inițierea unui procedeu de feedback prin testarea noilor uniforme de către polițiștii din teren, înainte de achiziția în masă.

 

Aplecare specialiștilor D.G.L. asupra propunerilor SIDEPOL pe această temă, în special a celor marcate ca fiind de prioritate maximă, propuneri transmise si retransmise.

 

 

  1. ACHIZIȚIA DE ECHIPAMENTE PENTRU POLIȚIA RUTIERĂ

În prezent se înregistrează un deficit de echipamente specifice poliției rutiere (radare, aparate etilotest, drugtest, kit-uri pentru accidente, etc.), fapt ce impune analizarea necesarului de dotări specifice și reluarea achiziției pentru astfel de mijloace cât mai urgent.

 

Solicităm achiziția de radare mobile și portabile, precum și de aparate etilotest și drugtest în vederea dotării structurilor de poliție rutieră, cât și structurilor de ordine publică cu atribuții pe linie de circulație rutieră, degrevând astfel structurile de politie rutieră de efectuarea unor sarcini ce pot fi efectuate de către colegii cu competente similare. Totodată solicităm achiziția de autospeciale dotate corespunzător și cu capacități adecvate pentru poliția rutieră, raportat la situația actuală a spetelor cu care se confruntă colegii noștri.

 

  1. STANDARDIZAREA DOTĂRILOR ȘI PRCOSELUI DE ÎNZESTARE

Este evidențiat faptul că până acuma M.A.I. nu a dispus realizarea unei standardizări a procesului de dotare și înzestrare cu tehnică și mijloace de intervenție. Autospecialele venind cu aceleași capacități, atât pentru ordine publică urban, cât și pentru rural, poliție rurală sau transporturi. Nu este normal ca realizarea acestor achiziții sub imperiul ”economiei” să se facă în detrimentul necesarului unei dotări conforme cu specificul formațiunilor beneficiare.

 

Solicităm crearea unui standard de dotare și înzestrare, iar viitoarele achiziții să se facă separat, pe fiecare structură în parte și discutate atât cu polițiștii beneficiari cât și cu sindicatele reprezentative, în vederea asigurării unui proces transparent si profesionist de dotare europeană, care să asigure logistica necesară desfășurării activității curente.

 

 

  1. PROGRAM DE LUCRU ȘI PRACTICĂ DISCIPLINARĂ

5.1. Importanta si necesitatea stabilirii si definirii organizarea programului de lucru prin interventia asupra OMAI 577/2008 cu respectarea Codului Muncii, în sensul clarificării situației ”permanentei”, actualmente institutie în afara legii, dar tot mai des uzitată de către șefii nemijlociti ai lucrătorilor, în detrimentul acestora.

5.2. Stabilirea unor elemente care să sprijine activitatea persoanelor însărcinate cu dispunerea de măsuri cu efect disciplinar în cauzele în care sunt implicați politisti, mai ales în contextul eliminării avertismentului scris din legea 360/2002 privind Statutul Politistului, prin Decizia 693/2020 a CCR și implicit sprijinirea coilegilor aflati intr-o stare pasibilă de sanctiune disciplinară, aplicându-se astfel o măsură proportională cu gravitatea faptei comise.

 

Așteptăm mesajele și propunerile pentru teme de discutie si problematică existentă, pentru următoarea sedintă, pe care le puteți transmite atât pe adresa de e-mail: sidepol@yahoo.com, cât si pe whatsapp, la numărul de telefon: 0762.262.295, urmând a le centraliza si transmite către conducere în vederea identificării solutiilor necesare rezolvării acestora.
 
Schimbarea suntem noi!
Echipa SIDEPOL