fiecărei țări pentru ca în final, împreună cu cele peste 400 de propuneri primite de către minister, să poată fi realizată o formă finală a acestui plan de reformare.

Din păcate, epidemia COVID-SARS2 a pus în stand-by aceste demersuri, iar acum câteva zile, a fost anunțată intenția ministrului de a relua acest program ambițios, care dacă va fi făcut ca la carte după modelul unor țări precum Austria, Grecia, Belgia și Luxemburg va reprezenta o schimbare radicală a calității serviciului polițienesc și de răspuns în cazuri de urgență, beneficiarul direct fiind cetățeanul și întreaga comunitate.

 Organizația noastră sindicală dorește să se implice activ în acest demers de reformă, tocmai de aceea, pe fondul ultimelor evenimente cu impact asupra siguranței publice stradale și a creșterii semnificative a numărului acestora, facem un apel către conducerea M.A.I. și tragem un semnal de alarmă cu privire la un subiect de interes atunci când vine vorba de capacitatea operativă și tactică de răspuns a Poliției Române: unde sunt structurile mobile de poliție?!

Anul acesta, se împlinesc 30 de ani de când Ministerul de Interne a decis înființarea de urgență a Brigăzii de Asigurare a Ordinii și Liniștii Publice, structură de poliție specializată în combaterea cu eficiență a fenomenului infracțional periculos, cu rol important în asigurarea și restabilirea ordinii și liniștii publice și sprijinirea efectivele de poliție în misiunile de menținere a unui climat corespunzător de siguranță publică.

Chiar dacă unitatea a fost înființată la nivelul Municipiului București, datorită capacității operative și de răspuns ridicate, date de nivelul ridicat de pregătire și de moralul luptătorilor, aceasta efectua misiuni pe întreg teritoriul țării. Ca urmarea a rezultatelor deosebite în combaterea fenomenului infracțional periculos care lua amploare odată cu evenimentele de după 1989, această structură a fost desemnată ca fiind o componentă de elită a Poliției Române.

Subofițerii B.A.O.L.P. erau cunoscuți pentru unitatea, devotamentul și profilul moral, aceștia executând misiunile profesionist și eficient, clădindu-și astfel o reputație care a dăinuit până în zilele noastre. Spunem asta pentru că, decidenții și factorii politici au considerat că Poliția Română trebuie să de vină o excepție în Europa și astfel că în 1999 au desființat această unitate fără un temei sau un studiu argumentat. Rezultatele? Le vedem astăzi, dragi români. Violențele de stradă capătă valențe nemaiîntâlnite, grupările infracționale își dispută ”supremația” direct pe carosabil sub privirea îngrijorată a mii și mii de cetățeni onești și corecți, care se întreabă cât de sigure mai sunt drumurile până la locul de muncă sau școală.

Aducem în discuție și propunem factorilor de decizie, oportunitatea reînființării Brigăzii de Asigurare a Ordinii și Liniștii Publice de structuri prin reorganizare, așa cum s-a făcut și acum 21 de ani când a fost desființată iar personalul transferat către alte structuri de forță. Această inițiativă vine ca un omagiu pentru cei 30 de ani de la crearea acestei unități de elită, dar mai ales ca o recunoaștere a rezultatelor și aportului profesional adus ministerului cu ocazia misiunilor îndeplinite cu succes.

Având în vedere acestea sunt importante a fi menționate următoarele, ca puncte care susțin necesitatea și asumarea unei responsabilități în luare unei decizii în legătură cu găsirea posibilităților reînființării Brigăzii:

1. La nivel european, Poliția Română este singura forță de poliție care nu are în componență o structură de poliție mobilă responsabilă cu asigurarea și restabilirea ordinii și liniștii publice, cu sprijinirea efectivelor locale de poliție în menținerea ordinii publice și a combaterii fenomenului infracțional periculos, care se manifestă cu ajutorul unor grupuri mari de persoane. Iar pentru că vor fi voci care ne vor indica Grupările Mobile și Inspectoratele Județene de Jandarmi, ca fiind structuri care vor suplini aceste roluri, le amintim că o instituție polițienească precum Poliția Română are nevoie de independență totală operațională, operativă și tactică de răspuns, atunci când vine vorba de executarea în bune condiții, eficient și în siguranță, atât pentru cetățeni, cât și pentru polițiști a misiunilor de ordine publică. Chiar și în cele doar 4 state ale Uniunii Europene unde există un sistem dual polițienesc (asemănător României), forțele de poliție și cele de Jandarmerie/Carabinieri/Gardă Civilă beneficiază conform structurilor organizatorice și a legilor de funcționare de capacitate operativă independentă. Astfel că, spre deosebire de Poliția Română, toate cele 4 poliții naționale ale acestor state au structuri similare de poliție mobilă, aparte și separat de forțele de poliție cu caracter militar:
   A)Portugalia – Corpo de Intervenção (Corpul de Intervenție) structură în subordinea Polícia de Segurança Pública are ca rol asigurarea și restabilirea ordinii publice, intervenția și executarea misiunilor cu caracter periculos, sprijinirea forțelor locale de poliție.
   B)Italia – Reparto Mobile (Departamentul Mobil) din cadrul Poliției de Stat care are ca rol restabilirea ordinii și liniștii publice, precum și sprijinirea efectivelor de ordine publică în cazuri speciale.
   C)Franța – Compagnies Républicaines de Sécurité (Companiile Republicane de Siguranță) ale Poliției Naționale sunt cunoscute la nivel european ca fiind unități de elită ale poliției franceze, cu o istorie lungă și care au o serie de atribuții precum asigurarea, menținerea și restabilirea ordinii publice, patrularea în zonele cu risc criminogen ridicat și sprijinirea forțelor locale de poliție.
   D)Spania – Unidad de Prevención y Reacción (Unitate de Prevenire și Reacție) parte componentă a Poliției Naționale care are ca rol sprijinirea efectivelor locale ale poliției la misiunile de patrulare în zonele de risc, de asigurare sau restabilire a ordinii publice.
   La toate aceste se exemple se adaugă și restul structurilor mobile ale forțelor de poliție, din restul statelor europene care au o singură entitate de aplicare a legii, fără jandarmerie sau alte instituții similare. Aici amintim țări precum Germania, Polonia, Ungaria, Cehia, dar mai ales state precum Austria, Grecia, Luxemburg și Belgia care în trecut au demarat reforme prin care au comasat structurile poliției și ale jandarmeriei pentru formarea unor poliții unice și eficiente. Sistemul dual polițienesc fiind subiect de discuție în ultimii ani, mai ales în contextul în care din 2009 Franța și-a propus să uniformizeze atât Poliția Națională cât și Jandarmeria Națională plasându-le sub același cadru organizatoric și funcțional, fiind astfel posibil un pas al comasării celor două arme. (VEZI COMUNICAT)

2. Amploarea fenomenului infracțional care cunoaște noi valențe de la o zi la alta. În media sunt prezente, nu una, ci zeci de cazuri în care găști de cartier sau de interlopi, își dispută supremația și controlul pe străzi fără ca efectivele de ordine publică ale poliției să poată interveni rapid și autoritar, fiindcă în prezent statele de organizare sunt diminuate și subdimensionate, aceștia nu au la îndemână mijloacele de intervenție necesare în astfel de situații(căști, scuturi, pulverizatoare de mare capacitate, auto pentru intervenție și transport, etc), nu sunt incluși în programe de instruire și pregătire tactică față de colegii lor jandarmi.
3. Există localități care nu dispun decât de un post de poliție cu 2-3 polițiști, care se află în aceeași situație ca la punctul 2, dar de asemenea nu pot beneficia de sprijinul în timp util al structurilor de poliție si jandarmi pentru că se află la mari distanțe de nucleele de intervenție. Astfel că o structură mobilă de poliție poate avea ca misiune patrularea și intervenția în timp util la un astfel de eveniment de amploare, pentru că ar fi ușor de dislocat și integrat în dispozitivele locale de siguranță publică, chiar și la mari distanțe acesta fiind unul din atributele acestei unități.
4. Reînființarea ar putea presupune un nou suflu și o nouă motivare a viitorilor polițiști, acestora fiindu-le atribuit un rol decisiv în combaterea acestor fenomene, vor purta pe umeri o responsabilitate enormă ca și structură nou înființată, dar mai ales onoarea și prilejul de a fi recunoscuți pentru viitoarele misiuni care vor avea ca rezultat STRĂZI ȘI COMUNITĂȚI SIGURE PENTRU CETĂȚENI, fiind totodată un deziderat pentru cei are vor întregi rândurile aceste brigăzi.
5. La momentul actual structurile mobile și județene de jandarmi, nu sunt folosite la capacitate, aceștia fiind angrenați în diferite și diverse misiuni ceea e implică folosirea resursei umane și logistice. Diversitatea atribuțiilor și competențelor, precum și răspândirea organizatorică nu oferă posibilitatea unui răspuns pe măsură, un răspuns concentrat și unitar. Aceasta se datorează în special sistemului dual polițienesc, din România care pe măsura schimbărilor legislative, nu a luat în calcul și adaptarea la situației operative viitoare. Aceste unități sunt adesea angrenate în diverse misiuni cu caracter sportiv, religios, în special cu un număr numeros de oameni ceea ce implică reducerea permanentă a efectivelor disponibile pentru misiuni de ordine publică la evenimente care se nasc instantaneu și inopinat, fără o cunoaștere în prealabil a unei posibile escaladări de situație.

Aceste motive și argumente sunt doar câteva din planul și schița de reformă la care organizația noastră lucrează pentru ca la momentul potrivit să fie prezentată conducerii M.A.I.

NOTĂ:  Trebuie subliniat faptul că B.A.O.L.P. nu se va suprapune cu actualele structuri de acțiuni speciale (S.A.S./mascați). În eventualitatea luării în calcul a înființării unei astfel de structuri, forțele componente vor face parte din cadrul structurilor de ordine și siguranță publică, cu o pregătire tactică net superioară față de ce avem în acest moment, putând fi angrenați în dispozitivele de patrulare în zonele cu criminalitate ridicată. S.A.S. urmând a-și relua adevăratul rol, pe care ar trebui să îl aibă de fapt, în ceea ce privește intervențiile care implică luările de ostatici, amenințări teroriste, amenințări cu bombe, descinderi, intervenții punctuale, arestări etc. Practic vorbim despre o delimitare clară de competențe și atribuții, evitându-se în mod evident crearea unei struțo-cămile instituționale, ceea ce înseamnă ca structurile S.A.S./S.I.A.S. își vor atribui exclusiv rolul de forțe tactice de elită, care vor executa misiuni specifice și echivalente celor desfășurate de R.A.I.D., GSG 9, ECO Cobra, GEO, etc. 

În concluzie, Brigada de Asigurare a Ordinii și Liniștii Publice trebuie scoasă din cărțile de istorie și așezată pe stradă, printre și pentru oamenii cinstiți și onești ai României, care au nevoie de liniște și pace pentru ei, dar mai ales pentru copiii lor care să se poată bucura de zone urbane și rurale mai sigure, lipsite de tot felul de grupări care sfidează ordine și liniștea publică și care pun în pericol siguranța comunităților.

Schimbarea suntem noi!

Echipa SIDEPOL